Experții ONU: Materialele plastice reciclate pentru alimente necesită măsuri de siguranță mai stricte
Conform unui nou raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), materialele plastice reciclate pot contribui la atenuarea crizei globale a deșeurilor, cu condiția să existe reglementări stricte pentru ambalajele alimentare, pentru a preveni contaminarea.
poți folosi codul QR pentru a descărca raportul.
FAO avertizează că materialele plastice reciclate și ambalajele alternative pot contribui la reducerea deșeurilor, cu condiția ca sistemele de reciclare să fie gestionate cu strictețe pentru a preveni migrarea substanțelor chimice nocive în alimente.
Ambalajele alimentare sunt esențiale pentru sistemele alimentare moderne, contribuind la păstrarea calității, la prelungirea duratei de valabilitate și la minimizarea pierderilor de alimente. Impulsionată de creșterea rapidă a industriei, se preconizează că piața va crește de la aproximativ 505 miliarde de dolari în 2024 la peste 815 miliarde de dolari până în 2030. Cu toate acestea, creșterea numărului de ambalaje din plastic a stârnit îngrijorări legate de mediu. În prezent, mai puțin de 10% din deșeurile de plastic la nivel global sunt reciclate, o cifră care se așteaptă să crească pe măsură ce națiunile își avansează obiectivele de dezvoltare durabilă.
1. Fluxuri complexe de reciclare
Ambalajele alimentare trebuie să respecte standarde stricte de siguranță chimică, spre deosebire de multe alte materiale reciclabile.
Recipientele și ambalajele din plastic pentru alimente pot conține mii de substanțe din fabricație, cum ar fi stabilizatori, acoperiri, pigmenți și plastifianți. În plus, procesul de reciclare în sine poate introduce contaminanți suplimentari prin sortare necorespunzătoare, expunere la mediu sau utilizare anterioară de către consumatori.
În plus, analiza FAO arată că materialele plastice reciclate pot conține concentrații mai mari de metale, substanțe ignifuge, ftalați și poluanți organici persistenți (POP) în comparație cu materialele plastice virgine.
Pașii FAO pentru reciclarea materialelor plastice destinate contactului cu alimentele: Considerații privind siguranța alimentară
Experții subliniază că, în urma curățării, purificării și examinării stricte a reglementărilor, materialele plastice reciclate aprobate pentru uz alimentar pot fi la fel de sigure ca materialele plastice virgine. În UE, de exemplu, materialele reciclate autorizate care intră în contact cu alimentele sunt supuse exact acelorași standarde ca și materialele plastice nou produse.
„Principala constatare a raportului este că, deși materialele plastice reciclate și materialele alternative care intră în contact cu alimentele oferă beneficii pentru mediu, acestea pot ridica și probleme semnificative de siguranță alimentară”, a declarat dl Fatori. „Aplicarea principiilor economiei circulare este esențială, dar acestea trebuie aplicate corect.”
2. Materiale noi, probleme noi
Analiza explorează, de asemenea, materiale alternative de ambalare - cum ar fi bioplasticele, fibrele vegetale și materialele pe bază de proteine - care sunt din ce în ce mai mult comercializate ca înlocuitori sustenabile pentru materialele plastice convenționale.
Totuși, a fi biodegradabil nu înseamnă automat a fi biodegradabil. Anumite materiale provenite din resurse regenerabile, cum ar fi porumbul sau trestia de zahăr, sunt identice din punct de vedere chimic cu materialele plastice convenționale, în timp ce altele necesită condiții specifice pentru a se descompune.
Raportul avertizează că ambalajele pe bază de plante ar putea prezenta riscuri agricole, cum ar fi reziduuri de pesticide, toxine și metale grele. În mod similar, materialele pe bază de proteine ar putea duce la migrarea alergenilor, precum glutenul, în alimente.
Similar materialelor plastice convenționale, multe alternative depind de aditivi chimici pentru a le îmbunătăți performanța, însă unora le lipsesc încă date adecvate privind siguranța pe termen lung.
Unsplash/Calvin Sihongo: Plastic colectat pentru reciclare în Johannesburg, Africa de Sud.
3. Lipsa de conștientizare a microplasticelor
Analiza abordează, de asemenea, preocupările publice tot mai mari cu privire la microplasticele și nanoplasticele din alimente și băuturi. Detectarea particulelor microscopice de plastic în sângele uman, plămânii, laptele matern și placenta de către oamenii de știință a confirmat expunerea pe scară largă.
Totuși, absența unor metode fiabile și uniforme pentru detectarea și măsurarea continuă a acestor particule face dificilă evaluarea precisă a riscurilor pentru sănătate.
Raportul menționează că instalațiile de reciclare pot fi, de asemenea, o sursă de poluare cu microplastice, în special în timpul procesului de reciclare mecanică, unde materialele plastice sunt descompuse în bucăți mai mici.
„Toate acestea trebuie să înceapă cu un proces de reciclare controlat corespunzător, care include curățarea și îndepărtarea contaminanților chimici”, a spus dl Fattori.
Unsplash/Arshad Pooloo: Multe articole din plastic, cum ar fi sticlele de băuturi, sunt concepute pentru unică folosință.
4. Trecerea la standarde globale
Se preconizează că aceste constatări vor oferi informații pentru discuțiile în curs de desfășurare din cadrul Comisiei Codex Alimentarius, un organism internațional de standarde alimentare înființat de FAO și OMS.
Raportul subliniază faptul că diferitele abordări de reglementare privind materialele plastice reciclate și materialele care intră în contact cu alimentele în diferite țări prezintă provocări atât pentru comerț, cât și pentru protecția consumatorilor.
„Rolul nostru este de a oferi sprijin țărilor, începând cu armonizarea reglementărilor privind impactul asupra siguranței alimentare, de exemplu, cele asociate cu materialele de ambalare”, a spus dl Fattori.
Raportul indică faptul că standardele globale armonizate vor permite țărilor să consolideze sistemele de siguranță alimentară bazate pe știință și, în același timp, vor contribui la reducerea deșeurilor de plastic.
Sursa: Știri ONU
